joi, 1 decembrie 2016

În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații

Romania Inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

Începând cu alegerile parlamentare din anul 1996 am prezentat, aproape de fiecare dată, câte o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, cu speranța că va fi o sursă de inspirație de guvernul/ministrul ce urma a fi numit după alegeri. În spiritul acestui obicei voi prezenta și în acest an o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, utilă, cred eu, cu atât mai mult cu cât principalele partide cu pretenții la guvernare nu și-au comunicat stratregia sau obiectivele pentru acest sector de importanță deosebită în dezvoltarea economică a țării, în digitalizarea economiei.

Perioada care urmează va fi dominată de folosirea comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației pentru imbunătățirea vieții, a proceselor de producție, a activităților de orice fel și chiar a relațiilor sociale, de trecerea la economia digitală. Din acest motiv obiectivele pe care trebuie să și le propună România ar trebui să fie pe termen lung, care, însă, ar trebui începute și consolidate în mandatul 2017-2020.

Acest obiectiv pe termen lung ar trebui să fie România Inteligentă, iar propunerea de strategie de guvernare pentru telecomunicații va avea patru părți:

1. România inteligentă, un proiect de țară pe termen lung
- Proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, pentru determinarea unei rețete tehnice și economice, dar și pentru formarea unei echipe  
- Proiectul de țară România Inteligentă - replicarea rețetei Alba Iulia 2018 - oraș inteligent la nivel național
- România Inteligentă este o Românie Conectată 
     - conectarea tuturor orașelor și localităților până în anul 2020
- România inteligentă este o Românie digitală
   - eGovernment - guvernare electronică eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile
- România inteligentă este o Românie competitivă

2. Finanțare pentru Romania inteligentă - Fondul România Inteligentă/Digitală
- Folosirea fondurilor generate de telecomunicaţii pentru telecomunicaţii!
- Finanțare de la bugetul de stat, local
- Finanțare UE

3. Condiții și reglementare pentru o Românie inteligentă
- salarii în minister (MCSI) la nivelul industriei telecomunicațiilor pentru personal bine pregătit și motivat
- eliminarea taxei pe stâlp
- predictibilitate legislativă
- accesul Internet in obiectul serviciului universal
- reglementare pentru utilizatorul final și competiție corectă: denominare tarife în lei, eliminare tarife de terminare, vânzarea de terminale necodate, stimularea operatorilor de rețele virtuale

4. Administrea activelor de telecomunicații ale statului
- RomTelekom (Telekom Romania)
- Radiocom     
- Poșta Română          

Această ultimă parte decurge din calitatea ministerului ”telecomunicațiilor” de reprezentant al statului român în administrarea unor active de telecomunicații.
Cele patru părți ale strategiei vor face obiectul unor analize separate care vor fi prezentate pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro.  


Invit specialiștii în ”telecomunicații” ai partidelor cu pretenții la guvernare să analizeze propunerea de strategie România Inteligentă și să o comenteze, să o critice pentru a fi îmbunătățită și a se obține o variantă care să fie folosită de noului guvern numit după alegerile din decembrie 2016.

miercuri, 16 noiembrie 2016

Evoluția comunicațiilor mobile până în anul 2022

Ieri 15 noiembrie 2016 a fost publicat Ericsson Mobility Report
o analiză a evoluției până în anul 2022 a utilizării comunicațiilor mobile la nivel mondial, la finele perioadei de analiză estimându-se 8,9 miliarde linii, folosite de circa 6,1 miliarde de oameni.

Potrivit raportului utilizarea tehnologiei GSM va continua scăderea, în timp ce utilizarea tehnologiei 3G va crește ușor. Cea mai mare creștere o va înregistra însă utilizarea tehnologiei LTE lansată comercial în 2009 - circa 4,6 miliarde linii, adică 52% din total. Tehnologia 5G ar putea fi utilizată comercial din 2020 (dată pesimistă, unele companii fiind mai grăbite), astfel că pentru anul 2022 sunt estimate 550 milioane linii.    


Din cele 8,9 miliarde linii de comunicații mobile 8 miliarde, adică 90%, vor fi de mare viteză, valoare aproape dublă față de finele anului 2016 când vor fi 3,9 miliarde, în timp ce numărul liniilor de acces de mare viteză la punct fix va rămâne aproape constant (creștere foarte mică).




Cum era de așteptat regiunea Asia Pacific este cel mai mare utilizator (aproape 50% din total) al accesului de mare viteză la punct mobil, regiunea noastră având o pondere redusă, explicația trebuind căutată și în indicatorii demografici .   


În regiunea noastră ponderea conexiunilor LTE va crește de la 10% în 2016 la 70% în 2022, cifră mai mică dacă comparăm cu vestul Europei, 90%, conexiunile 3G și mai ales 2G înregistrând un puternic recul. Să însemne aceasta închiderea rețelelor GSM și folosirea spectrului aferent pentru tehnologii care folosesc mai eficient spectrul? Operatorii noștrii declarau că nu vor închde rețelele GSM până în anul 2020! America de Nord va avea în anul 2022 cea mai mare pondere a conexiunilor 5G - circa 25%, fiind singura regiune care va renunța la tehnologia GSM.


Traficul în rețelele mobile va crește puternic, find preponderent de date, motorul creșterii find telefoanle mobile inteligente, al căror trafic va crește de 10 ori până în anul 2022. Ca urmare, vocea va avea o pondere neînsemnată în totalul traficului.


Ca urmare a creșterii utilizării tehnologiilor de mare viteză (LTE, 5G), traficul generat de un telefon inteligent va crește puternic de la 5,1 GB/lună în 2016 la 25GB/lună în 2022 în regiunea Americii de Nord. În regiunea noastră traficul generat de un telefon va ajunge la 15GB/lună, iar în Europa de vest la circa 20GB/lună în anul 2022.



Circa 75% din acest trafic generat în anul 2022 va fi video, creșterea relativă dar mai ales absolută a traficului video fiind favorizată și de vitezele mari oferite de noile tehnologii (LTE, 5G).


Să înțelegem oare că televiziunea clasică transmisă la punct fix prin cablu, satelit va fi în pericol?

Ce s-ar putea întâmpla în România până în anul 2022?
Tarifele încă mari practicate de unii dintre operatorii de comunicații mobile (ponderea cheltuielilor românilor cu serviciile de telecomunicații în total cheltuieli este mult mare decât media Uniunii Europene - circa 5% față de 3,5%!!!), demografia specifică României (circa 46% din populație locuiește în zona rurală), factori macroeconomici (salariu, puterea de cumpărare), dar și gradul redus de informatizare a administrației și de adopție a comerțului electronic influențeză și limitează utilizarea datelor mobile. Posibila creștere economică tradusă și printr-o creștere a puterii de cumpărare corelată cu creșterea gradul de adopție a telefoanelor intelgente, creșterea acoperirii rețelelor de mare viteză (LTE) și creșterea ”gradului de utilizare a on-line-ului” va putea accelera creșterea traficului și în România. Dacă creșterea traficului de date mobile va fi puternică ne putem aștepta la închiderea rețelelor ce folosesc tehnologii ce nu utilizează eficient spectrul de frecvențe (2G sau 3G) pentru a refolosi aceste benzi de frecvențe pentru tehnologii mai eficiente. Astfel, este posibil ca până în anul 2022 să avem în România rețele 5G lansate comercial, stimulate și de ”goana după viteze mari” care animă piața noastră de mulți ani. Mai mult, un pilot proiect Alba Iulia 2018 - oraș inteligent reușit și replicat la nivel național va accelera consumul de date și, deci, adopția noii tehnologii 5G. 

miercuri, 26 octombrie 2016

Partajarea rețelelor de comunicații mobile
în atenția Comisiei Europene

Potrivit Mobile World Live din 25 octombrie 2016
Comisia Europeană a deschis o anchetă privind acordul de partajare a rețelei între O2 și T-Mobile în Republica Cehă, pentru a se asigura că nu se încalcă legile concurenței.
Comisia dorește să vadă dacă acordul nu "riscă încetinirea îmbunătățirea calității în infrastructura existentă, și dacă nu întârzie sau împiedică desfășurarea unor noi tehnologii, precum 4G / LTE, și noi servicii bazate pe acestea, în special în zonele dens populate". Comisia va examina și eficiența produsă prin partajarea rețelei.
Comisarul UE însărcinat cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, declara: "Acordul de partajare de rețea între cei doi operatori majori din Republica Cehă acoperă cea mai mare parte a țării. Trebuie să ne asigurăm că nu va reduce concurența în infrastructură și inovare ".
Acordul de partajare a rețelei a început în anul 2011 și în timp și-a mărit domeniul de aplicare, în prezent acoperind întregul teritoriu al Republicii Cehe, cu excepția orașelor Praga și Brno - în jur de 85% din populația țării.
O2 și T-Mobile servesc trei sferturi din piața cehă de telefonie mobilă cu amănuntul: T-Mobile fiind primul operator cu o cotă de piață de 42,6%, urmat de O2 cu 32,1%, Vodafone 24% si U:fon 1%.

O poziție de reținere față de partajarea rețelelor exprima în mai 2016 și ARCEP
autoritatea de reglementare a telecomunicațiilor din Franța, care susținea limitarea partajării rețelelor deoarece afectează investițiile pe termen lung în infrastructură.   

Este evident că un astfel de acord de partajare a rețelei afectează competiția în general și competiția în infrastructuri în special. Operatorii care nu sunt parte a acordului vor avea cheltuieli investiționale și operaționale mai mari, aproape duble, decât partenerii unui acord de partajare între doi operatori. Astfel, aceștia din urmă pot oferi serviciile la tarife mai mici, sau obține profit mai mare în cazul unor tarife egale. Nu în ultimul rând, un astfel de acord duce la reducerea numărului de rețele, adică la reducerea competiției în infrastructuri. În cazul extrem, când toți operatorii sunt parte a unui acord de partajare se revine la monopolul de rețea.  

Să amintim că și în România există un acord de partajare a rețelelor cu durata de 16 ani. Cam cât durata licențelor de frecvențe acordate de ANCOM în anul 2012. Prin comunicatul Orange Romania din 31 iulie 2013 se anunța că operatorii Orange Romania si Vodafone Romania au încheiat un acord pentru partajarea infrastructurii de rețea, fără a se specifice ce anume. Comunicatul mai spune că ”atat Orange, cat si Vodafone, isi vor opera independent spectrul detinut si isi vor pastra controlul strategic asupra retelelor de comutatie, prin separarea completa a acestora, ceea ce va asigura diferentierea retelelor si independenta totala a operatorilor din punct de vedere competitiv si comercial.”
Ca și în cazul investigat de Comisia Europeană în Republica Cehă și la noi operatorii, parte a acordului de partajare, dețin poziții puternice pe piață, Orange România și Vodafone România fiind primii doi operatori după numărul SIMurilor vândute și al veniturilor încasate. La 30 iunie 2016, Orange România avea o cotă de piață după SIMuri vândute de circa 37,8%, Vodafone - 32,6%, Telekom Mobile - 21,5% și RCS&RDS - 8,1%. După venituri dominanța celor doi operatori este și mai mare - Orange România a avut în anul 2015 circa 42,5% din veniturile generate de piața românească, urmat de Vodafone cu 34,6%, Telekom Mobile cu 19,7% și RCS&RDS cu 3,1%. Operatorul RCS&RDS nu prezintă rezultate despre comunicațiile mobile astfel că s-au făcut estimări și din acest motiv s-a folosit cuvântul circa de două ori

Cum acordul de partajare din Republica Cehă a fost semnat în 2011, adică cu doi ani înaintea contractului de partajare din România și ținând seamă de lupta Comisiei Europene pentru păstrarea concurenței pe piața telecomunicațiilor, ar putea, oare, urma în perioada următoare, un an sau doi, și analiza de către Comisia Europeană a acordului de partajare dintre Orange Romania si Vodafone Romania? 

luni, 10 octombrie 2016

Serviciile publice online în Europa

Un nou studiu privind serviciile de guvernare electronică din UE publicat in 3 octombrie 2016 de către Comisia Europeană
relevă faptul că serviciile publice online devin tot mai accesibile în Europa, 81% acum. O analiză mai profundă a transparenței, mobilității transfrontaliere și calității generale a utilizării arată însă creșteri inegale și un număr semnificativ de țări rămase în urmă. Printre acestea din urmă și România.

Evoluție inegală a țărilor membre UE - România sub media UE
Privind harta Europei se observă o mare variație în performanța guvernării electronice în regiune. Diagonala sud-vest -- nord-est împarte harta în țări cu performanțe peste media UE, țările deasupra diagonalei, și țări cu performanță sub media UE, țările de sub diagonală. Din păcate, geografic și nu numai, România este sub diagonala menționată. Adică cu performante sub media UE. Desigur din cauza poziției geografice! Progresul este măsurat ca diferența de performanțe între datele disponibile la ultima evaluare (2014-2015) și prima (2012-2013). Performanța este măsurată ca o medie a scorurilor pentru patru indicatori de referință: focalizare pe utilizator, transparență, mobilitate transfrontalieră, facilitatori cheie.




Focalizare pe utilizator
Guvernele au progresat în a face serviciile publice digitale, dar s-au concentrat mai puțin asupra calității livrării din perspectiva utilizatorului, în special în ceea ce privește ușurința și viteza de utilizare. În timp ce disponibilitatea online a serviciilor în UE28 + Elveția + Islanda a atins nivelul de 81% (+9 puncte procentuale față de 2012-2013), iar gradul de utilizare on-line 83% (+4 puncte față de 2012-2013), ușurința și viteza de utilizare a acestor servicii on-line, așa cum este percepută de către ”cumpărători misterioși”, care au testat serviciile on-line, a avansat puțin, crescând cu doar 1 punct procentual față de evaluarea din 2013.

Transparența
Indicatorul de transparență examinează măsura în care guvernele sunt transparente cu propriile responsabilități și performanțe, procesul de furnizare a serviciilor, precum și datele cu caracter personal implicate. Indicatorul a crescut cu 8 puncte procentuale față de 2012-2013 la nivelul EU28+ ajungând la 56% în 2014-2015. Cu toate acestea, punerea în aplicare a bunelor proceduri de servicii transparente este încă în urmă, în mare parte din Europa - scor de 47% la EU28+. Transparența datelor cu caracter personal a rămas la 55%. In intreaga Europa guvernele mai trebuie să facă îmbunătățiri pentru a avea face organizațiile lor mai transparente - scor mediu 64%.

Mobilitatea transfrontalieră
Serviciilor de guvernare electronică încă le lipsesc nivelul adecvat de sprijinire a cetățenilor și întreprinderilor care doresc să se deplaseze sau să opereze la nivel transfrontalier. Serviciile legate de afaceri sunt mai avansate în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră decât serviciile legate de cetățean, chiar dacă acesta din urmă a crescut mai mult față de prima măsurătoare (+13 puncte față de afaceri +11), mobilitatea afacerii având un scor mai mare - 64 % față de 52% pentru cetățeni.

Facilitatori cheie
Indicatorul măsoară disponibilitatea a cinci elemente tehnice esențiale pentru serviciile publice: identificare electronică (eID), documente electronice (eDocuments), Surse autentice, siguranță electronică (eSafe), semnătură unică (Single Sign On - SSO). Tehnologia facilitatorilor cheie, care ar putea conduce la responsabilizarea utilizatorului și eficiență, nu este utilizată la întregul său potențial, scorul de referință fiind 54%.

”Cumpăratori misterioși”  simulează "evenimente de viață" ale cetățenilor
Raportul utilizează o metodologie stabilită de noul cadru de referință pentru guvernare electronică 2012-2015 (eGovernment Benchmark Framework 2012-2015), care prevede utilizarea de ”cumpărători misterioși”, adică potențiali utilizatori, care evaluează site-urile și serviciile guvernamentale prin simularea acțiunilor cetățenilor. Raportul analizează serviciile conexe oferite on-line pentru evenimente de viață: operațiuni regulate de afaceri, schimbarea locației, deținerea de autoturisme, etc. Alte trei evenimente de viață (căutare locuri de muncă, studii și înființarea unei afaceri) au fost analizate în detaliu în raportul de anul trecut.
Analiza evenimentelor individuale de viață arată că persoanele care conduc afacerile pot utiliza versiunea online a serviciilor publice pentru marea majoritate (90%) din interacțiunile lor de rutină cu administrațiile publice (de exemplu, declarare TVA, plata contribuțiilor sociale), în timp ce mutarea are cel mai mare scor la categorie cetățeni (85%). De la un scor care pleacă destul de jos, 68%, disponibilitatea serviciilor de e-governare pentru proprietarii de automobile s-au îmbunătățit foarte mult în ultimii doi ani (+8 puncte procentuale), dar străinii pot conta doar pe disponibilitatea informațiilor, nu și pe serviciul real.

Performanțele României 
În studiul Comisiei Europene, România este inclusă în grupul 4, al țărilor neofite, la care atât digitizarea cât și utilizarea sunt reduse în concordanță cu performanțele sale. Este rodul și al adoptării reduse a Internetului de către români, dar mai ales al  reticenței guvernanților în a realiza o interfață electonică prietenoasă între cetățeni și administrație.

  
Nici la accesarea site-urilor publice de pe telefoane mobile nu stăm prea bine, România fiind plasată în cadranul din stânga jos: 45% dintre români accesează site-urile publice de pe telefonul mobil, 44% creștere a accesului Interent la punct mobil și o modestă accesibilitate prietenoasă a site-urilor publice.  


Este rezultatul unei adopții încă scăzute a telefoanelor inteligente, cauzată de factori economici, demografici, etc. dar și al reticenței guvernanților în a transpune în on-line relaționarea cu cetățenii țării.


România ar trebui să accelereze trecerea la serviciile publice online acționând asupra ofertei, conectând tot ce a rămas neconectat, informatizând administrația, dar și asupra cererii, crescând gradul de adopție a Internetului de către români, mai ales în zonele rurale. În decembrie avem alegeri și ar fi de așteptat ca principalele partide să includă în strategia lor de guvernare 2017-2020 măsuri pentru accelerarea trecerii la serviciile publice online. Primul partid care și-a prezentat startegia de guvernare vorbește numai despre reduceri de taxe și impozite concomitent cu mărirea salariilor și pensiilor. Nimic despre telecomunicații, România digitală, România Inteligentă. Timp ar mai fi ! 

vineri, 7 octombrie 2016

Smart Cities of Romania la a doua ediție

Smart Cities of Romania, eveniment ajuns la adoua ediție, va avea loc anul acesta în zilele de 8 și 9 noimbrie 2016 la Universitatea Politehnică din București, organizatorii anunțând deja deschiderea înscrierilor la 

Prima ediţie a evenimentului  „SMART CITIES OF ROMANIA” a înregistrat o audienţă de peste 500 de participanţi reunind reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Administraţiei Publice Centrale şi locale şi ai organizaţiilor cu rol în reglementarea domeniilor conexe conceptului, dar şi ai mediului privat şi universitar.

Evenimentul de anul acesta va reuni pe parcursul celor două zile reprezentanţi ai primăriilor (primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector din Bucureşti şi primării din ţară) ai prefecturi, ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, membri ai comisiilor consultative de urbanism, reprezentanţi ai firmelor de proiectare şi arhitectură, directori ai regiilor autonome, directori de companii furnizoare de servicii orăşăneşti, reprezentanţi din domeniul imobiliar, precum şi specialişti din energie, transport, utilităţi, automatizări, tehnică de securitate, finanţe, consultanță. Deasemenea, vor fi reprezentați marii operatori de telecomunicații, fabricanți de echipament de telecomunicații și dezvoltatori de aplicații, adică cei care sunt chemți a face orașele intelgente. Adică aproape toți factorii interesați, stakeholder-ii cum ar zice românul.

Desigur acest eveniment nu este unicul dedicat orașelor inteligente, numărul evenimentelor pe acest subiect crescând foarte mult după ce ministrul Marius Bostan anunța în 18 mai 2016 la Ziua Comunicațiilor proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent. Este însă, poate, cel mai vechi și cu siguranță evenimentul cu abordarea cea mai completă prin faptul că și în acest an reunește decidenții, industriile implicate și posibili executanți.  

Subiectul orașe inteligent este unul relativ vechi în lume și relativ nou în România, dar unul foarte drag mie despre care am scris și vorbit mult de multă vreme.  
În 19 noiembrie 2015 publicam ”Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronicepe blogul personal la
care propunea și câteva obiective noului ministru al telecomunicațiilor printre care și un proiect pilot ”smart city”.
Această propunere - lansarea unui proiect pilot ”smart city” - a fost agreată de domnul ministru Marius Bostan și concretizată în anunțarea proiectului pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, care urmează a fi lansat oficial în toamna 2016 și finalizat în anul 2018 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marea Unire.

De ce este important să avem orașe inteligente? În primul rând pentru faptul că dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, dar și românilor le dă speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice. Apoi orașele inteligente stau la baza unui proiect de țară - ”România inteligentă”, care duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România, în România. În fine, potrivit România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”. ”România inteligentă” este, în primul rând o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. O Românie conectată, o Românie digitală este o condiție de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

De ce este important evenimentul? Pentru că pune pe tapet un subiect foarte important pentru viitorul României într-o abordare completă și într-un moment deosebit - cu circa o lună înainte de alegerile parlamentare, fiind astfel o sursă de inspirație pentru partidele politice, care încă nu și-au prezentat strategiile de guvernare pentru ”telecomunicațiile” în perioada 2017-2020. Invit, deci, partidele politice cu pretenții la guvernare să-și trimită specialiștii în ”telecomunicații” să participe la eveniment cu speranța că vor înțelege și vor realiza România Inteligentă.      

Desigur că sunt invitați să participe la eveniment toți cei interesați de o Românie inteligentă, care se pot înregistra la 


duminică, 2 octombrie 2016

Raportul Akamai privind starea internetului în trimestrul II 2016

Vineri 30 septembrie 2016, Akamai a publicat raportul privind starea internetului pe trimestrul II 2016:
Primul capitol tratează utilizarea internetului, iar în clasamentele prezentate România nu se regasește fiind o țară cu populație relativ mică și cu utilizarea Interenetului și mai mică.
România apare în capitolui 2 ce analizeaza global folosirea interentului. Prima apariție este in tabelul cu clasamentul global după viteza maximă medie de acces la punct fix după țări ca Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan sau Japonia, fiind singura prezență europeană și chiar din lume într-un clasament aproape asiatic.


Cu o viteză de 84,2Mb/s România est a 10-a în acest clasament înregistrând creșteri față de trimestrul și anul anterior. De notat că România nu se găsește în tabelul anterior dedicat vitezei medii.
În schimb România se regăsește în următorul tabel dedicat procentului conexiunilor cu viteze mai mari de 4Mb/s, în care se găsesc de data aceasta preponderent țări europene.


România nu este însă printre primele 10 țări din lume cu viteze peste 10Mb/s, clasament în care regăsim însă Bulgaria pe locul 9, dar este a șasea în clasamentul cu viteze mai mare de 15Mb/s cu 42,% din conexiuni și creșteri față de trimestrul și anul anterior.


Mai există și un clasament cu viteze peste 25Mb/s în care România nu se regăsește, dar în care Europa este bine reprezentată cu 6 țări din 10, lider fiind însă Coreea de Sud.

Aceste clasări notabile sunt rezultatul dezvoltărilor tehnologice (investiții în rețele de fibră optică) ale principalilor furnizori de Interent la punct fix - RCS&RDS, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s, UPC Romania, care oferă viteze de vârf de 500Mb/s, ambele cu o bună acoperire a populației și chiar și RomTelekom, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s însă la mult mai puține locuințe ( 2 milioane locuințe planificate a fi conectate prin fibră optică pentru finele acestui an) decât primii doi operatori.

Capitolul șase analizează utilizarea internetului în Europa, fiind prezentate tabele clasamente cu poziția în lume a țărilor europene. Astfel, România este a 14-a în clasamentul vitezei medii cu 15,8Mb/s viteză medie in trimestrul II 2016.


și prima, ocupând locul 10 în lume, în clasamentul după viteza maximă medie de acces (a se vedea primul tabel)


Capitolul 8 tratează conectivitatea la punct mobil, România remacându-se doar prin viteza maximă din trimestrul II 2016 - 114,8 Mb/s, fiind a treia în clasamanet după Germania, 172,8 Mb/s și Elveția cu 159,9Mb/s. Clasarea României pe locul 3 din Europa este mai ales rezultatul investițiilor făcute de operatorii Orange Romania și Vodafone Romania în rețele LTE Să remarcăm faptul că România nu avea în trimestrul II din acest an 25.000 adrese unice IPv4.  
  

Cum era de așteptat, utilizarea tot mai mult a telefoanelor mobile inteligente a dus la creșterea rapidă a traficului de date la punct mobil.



marți, 27 septembrie 2016

Telekom Romania pe lista scurtă a Global Carrier Awards 2016

Potrivit comunicatului Telekom Romania din 27 septembrie 2016, operatorul nostru este nominalizat la trei categorii în cadrul Global Carrier Awards 2016:
- „Cel mai bun operator wholesale din Estul Europei”,
- „Cea mai bună echipă de vânzări wholesale” și
- „Cea mai rapidă extindere a serviciilor 4G”.

Dacă primele două nominalizări nu surprind, Telekom prin fostul RomTelecom având o infrastructură de telecomunicații bine dezvoltată în teritoriu oferită spre folosire altor operatori de telecomunicații, ultima nominalizare mă cam pune pe gânduri. Știam că dintre cei trei operatori cu  licențe LTE fostul Cosmote are cea mai mică acoperire, 57% acoperire a populației urbane și 32,4% a populației totale, fapt care a determinat Telekom să ofere un activ strategic greu de obținut, rețeaua fixă RomTelekom, contra un activ pe care îl avea dar pe care nu l-a dezvoltat - rețeaua LTE.

Întreb, oare la această nominalizare să se fi luat în considerare extinderea rețelei Cosmote prin accesul la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, acces obținut în urma acordului Orange Romania - Telekom de partajare a rețelelor anunțat în 16 februarie 2016? Prin acest acord fostul Cosmote a căpătat acces la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, iar extinderea acoperirii serviciilor LTE oferite de operatorul Cosmote a fost într-adevăr rapidă - de la 57% acoperire a populației urbane la data anunțării acordului cu Orange Romania, 16 februarie 2016, la 96% din populația urbană acoperire LTE anunțată în 19 mai 2016, probabil urmare a accesul la rețea Orange Romania. În acest caz, poate ar fi trebuit nominalizat și operatorul Orange Romania!

Sau, să fi extins fostul Cosmote brusc rețeaua LTE, deși declarațiile oficialilor Deutesche Telekom (Claudia Nemat, 23 februarie 2016) vorbeau despre extinderea acoperirii cu fibră optică (de la 1,4 la 2 milioane locuințe în acest an)? În acest caz, va renunța, oare, Telekom la acordul cu Orange Romania de partajare a rețelelor?


Din păcate evoluția din acest an a numărului de clienți comunicații mobile ai operatorului Telekom nu trădează vreo creștere rapidă a acoperirii rețelei LTE.