vineri, 28 aprilie 2017

ANCOM incotro?

ANCOM se afla intr-o situatie delicată, dacă nu dificilă care provine dintr-un cumul de factori. In primul rand legea salarizarii recent propusă include si salarizarea angajaților autoritătii nationale de reglementări desi aceasta NU se finanțeaza de la bugetul de stat, ci din fonduri atrase de la operatorii pieței pe care o monitorizează, conform recomandarilor Comisiei Europene. Directiva cadru 2002/21/EC prevede la art 3 ca autoritățile de reglementare sa aiba asigurată finanțare adecvată desfasurarii activitatii, plății unor eventuali consultanti si plăților necesare păstrarii unor angajati competenți si motivați. 




Cum nivelul salarizarii in telecomunicatii a fost mai tot timpul aproape dublu fata de salariul mediu net pe economie, in conformitate cu noua lege acestea se vor alinia economiei, adică reduse la aproape jumătate, facand dificila păstrarea competentelor pe o piata a fortei de munca dezechilibrata.

Noua lege ignora aceste realitati si de dragul uniformitatii sau in numele populismului pune in pericol functionarea unei autoritati care in ultimii ani si-a construit un prestigiu recunoscut nu numai pe plan intern de catre operatorii nostri, ci si pe plan international. O soluție pentru păstrarea celor mai buni specialiști ar fi încheierea cu aceștia (PFA, ..) a unor contracte cu valoarea salariului actual, dar soluția nu s-ar putea aplica pentru toți. O altă soluție ar fi tot externalizarea - contracte cu consultanții, adică mai mulți bani cheltuiți.
ANCOM cu salarii mult mai mici decât piața telecomunicațiilor nu va mai fi la fel de eficient, pentru că cei mai buni dintre angajați vor pleca - la operatori, de exemplu. Iar cei rămași nu vor putea face față, nu vor fi motivați, ... Este dificil de arbitrat corect o competiţie având o stare socială inferioară celor pe care trebuie să îi monitorizezi
Cu siguranță că situația din România va ajunge subiect de discuție la Comisia Europaană și BEREC.

O a doua problema care, colac peste pupăza, vine sa ingreuneze situatia este vacantarea postului de presedinte al autoritatii. Domnul Catalin Marinescu, primul presedinte ANCOM care isi ducea la bun sfarsit un mandat complet si chiar mai mult, isi anunta demisia in luna martie dand timp decidentilor sa aleaga si sa numeasca un nou presedinte ANCOM. Ei bine la peste o luna de la anunt ANCOM se afla in situatia de a nu avea un presedinte, care este si ordonator de credite, astfel ca nu se pot face plati. Nici de salarii!
Este evident că ANCOM are nevoie urgentă de un președinte și nu de unul oarecare, ci de unul în stare să lupte pentru a împiedica ”prăbușirea” ANCOM, anunțată prin noua lege salarizării. Are nevoie de un președinte capabil să-l convingă primul ministru că ANCOM nu trebuie inclus în noua lege a salarizării. Iar cel mai indicat pentru a prelua acest rol pare a fi Alexandru Petrescu, propus acum un an să-l înlocuiască pe Cătălin Marinescu și actualmente membru în guvernul României. Dânsul poate avea un dialog direct cu colegii de guvern - ministrul muncii, inițiatorul legii și primul ministru și îi poate convinge să evite o mare greșeală care ar putea pune în pericol o industrie cu venituri de circa 4 miliarde euro, dar cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naționale. În plus are și expertiza și experiența necesară - pregătire, o bună înțelegere a afacerilor, experiență în conducere, bun communicator, …
Un președinte slab, fără putere de convingere și fără expertiza necesară, ar fi fatal pentru autoritate - va duce la pierderea celor mai valoroși specialiști, la decăderea autorității naționale ANCOM, la probleme ale pieței și economiei.


În fine, al treilea factor, despre care voi scrie și separat, îl constituie eliminarea președintelui României din procesul de numire a președintelui ANCOM, care poate afecta grav nu numai procesul de selectie, dar poate deschide ușa unor abuzuri pentru care România a fost în procedură de infringement în anul 2009 și care s-a încheiat cu angajamentul că președintele autorității va fi propus de guvern și numit de președintele țării.  

luni, 24 aprilie 2017

În atenția domnului președinte Klaus Johannis,
În atenția domnului prim ministru Sorin Grindeanu

Noul președinte ANCOM ???

Nu știm încă cine este noul președinte ANCOM deși postul este vacant începând de astazi, iar fostul președinte, Cătălin Marinescu, a anunțat din timp intenția de a demisiona. Timp a fost, peste o lună, sa se fi nominalizat un nou președinte ANCOM, dar cu toate acestea la momentul vacantării postului nu a fost anunțat niciun nume.
Domnule prim-ministru Sorin Grindeanu și fost ministru al telecomunicațiilor ar fi trebuit să nominalizai o persoană, de preferință bun cunoscător al telecomunicațiilor ca afacere si tehnologie, etc. care să fie apoi trimisă spre validare președintelui țării.
Domnule președinte Klaus Johannis vă amintesc că în spriltul ”lucrului bine făcut” ar fi trebuit să semnați numirea unui nou președinte ANCOM în intervalul scurs de la anunțarea demisiei.
Iar pentru a veni în ajutor, imediat după anunțarea demisiei domnului Cătălin Marinescu, am și făcut o propunere pentru funcția de președinte ANCOM - Alexandru Petrescu, fost director Poșta Română și fost candidat la funcția de președinte ANCOM acum circa un an când se punea problema înlocuirii domnului Cătălin Marinescu, actualmente ministru. .
Iar dacă a fost prea puțin o propunere mai adaug încă două cu speranța că procesul de nominalizare se va accelera. Ambii sunt din ANCOM cu o îndelungată experiență în telecomunicații:
- Bogdan Iana, inginer cu o bogată experiență si expertiză în administrarea resurselor limitate și liderul echipei care a organizat prima licitație de spectru din România în 2012
- Eduard Lovin, inginer cu bogată experiență și expertiză în reglementare cu un rol important în încercarea de resuscitare a proiectului RoNet

Domnilor decidenți, vă rog să decideți și să nominalizați cât mai repede un președinte pentru ANCOM, autoritate care administreaza o industrie cu venituri de circa 4 miliarde euro.pe an și cu o contribuție deosebită la progresul economiei naționale.  

miercuri, 12 aprilie 2017

Un mandat pentru noul președinte ANCOM

În 24 aprilie 2015 își va termina activitatea la ANCOM Marius Cătălin Marinescu, primul președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor care a dus la bun sfârșit un mandat complet de șase ani. Ceilalți președinți au avut mandate întrerupte de intervenții politice brutale, care au dus și la atenționări din partea Comisiei Europene și chiar au inspirat consolidarea prin legislație a puterii președinților autorităților de reglementare a telecomunicațiilor din UE, astfel că președintele Cătălin Marinescu a putut rezista un mandat întreg. Și încă doi ani în plus!

Mandatul de șase ani este prea lung. Șase ani sunt cam mulți pentru a ține motivat președintele unei autorități care monitorizează o industrie cu venituri de circa €4 miliarde. Un mandat mai scurt, de 4 sau 5 ani, ar putea ține mult mai motivat președintele, care având posibilitatea și al unui al doilea mandat ar putea totaliza 8 sau 10 ani la conducerea autorității.

Dacă durata mandatului președintelui ANCOM ar trebui micșorată, salariul acestuia ar trebui mărit. Mult! Președintele ANCOM ar trebui remunerat corespunzător activității și, mai ales, nivelului salarizării pieței pe care o monitorizează cu un salariu aproape de vârful și nu de media salariului din telecomunicații. Potrivit Ziarului Financiar din 28 martie 2017, președintele Cătalin Marinescu a câştigat în anul 2015, în medie, 4.693 lei/lună, de peste 3 ori mai puțin decât directorii executivi din subordinea sa. Limitarea salariului s-a făcut din considerente demagogice și este nemotivantă pentru conducătorul unei instituții finanțată de către piață, pentru cel ce ar trebui să monitorizeze o piață cu venituri de €4 miliarde și în care salariul mediu este dublul salariului mediu pe economie.

Cum ar trebui să fie condusă ANCOM? ANCOM ar trebui să aibă un președinte bun cunoscător al pieței, al telecomunicațiilor ca afacere și ca tehnologie, un bun mediator, un bun diplomat  și un bun comunicator. Să aibă și un vicepreședinte, care să preia atribuțiile acestuia la nevoie. Să menționăm că în mandatul președintelui Cătălin Marinescu au fost prevăzute două poziții de vicepreședinte, neocupate pe întreaga durată a mandatului, fără a fi afectată buna funcționare a autorității. Dat fiind puternicul impact al comunicațiilor electronice asupra economiei naționale, președintele și vicepreședintele ANCOM ar trebui aleși în urma unui concurs de competențe, în care fiecare candidat să-și prezinte public strategia.

Care ar putea fi mandatul noului președinte ANCOM?
1. Să dezvolte sau măcar să mențină competiția, păstrând numărul de (mari) competitori pe piață, stimulând cote de piață cât mai egale, încercând să atragă noi competitori, ca de exemplu operatorii de rețele mobile virtuale. Până în martie 2015 România era una dintre puținele țări din UE care nu avea operatori de rețele mobile virtuale. Noroc cu Lycamobile, operator cu prezență globală, și cu eforturile sale, care au scos România de pe lista rușinii, a țărilor fără operatori de rețele mobile virtuale. Deocamdată Lycamobile este singurul operator, iar noul președinte ar trebui să stimuleze intrarea de noi operatori (din țară, sau fără a aparține unor mari companii internaționale) printr-o reglementare stimulativă.
În noul mandat, ANCOM s-ar putea întâlnii cu tendințe mult mai puternice de consolidare a pieței sub diverse forme - achiziții, fuziuni, partajare rețele, parteneriate, externalizare de activități, etc. astfel că menținerea unei piețe competitive va fi o sarcină foarte importantă, poate cea mai importantă. Unele parteneriate (partajarea de rețele, ...) pot dezavantaja operatorii care nu sunt parte, iar reglementarea devine foarte importantă.  
Tot pentru stimularea competiție, ANCOM, ar trebui să accelereze punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile pentru ca până în anul 2020 acestea să dispară. Din anul 2014 tarifele de terminare în rețelele mobile din România nu s-au mai modificat ajungând, din nou, aprope de media UE! Fără tarife de terminare în rețele mobile vom avea o competiție mai echilibrată. Apoi, telefonia fixă, sau operatorii mai mici nu vor mai subvenționa telefonia mobilă, iar penetrarea telefonelor mobile ar putea scădea spre 100%, adică românii să nu mai fie nevoiți să aibă în buzunare două sau chiar trei telefoane mobile conectate în diferite rețele pentru a evita taxele vamale impuse de marii operatorii de telefonie mobilă. În felul acesta societatea noastră ar plăti cât trebuie pentru serviciile de comunicații electronice.
Pe termen scurt noul președinte ANCOM ar trebui să aibă în vedere licențierea tehnologiei 5G. Un obiectiv imediat ar fi desemnarea unui oraș (Alba Iulia, de exemplu) și alocarea unei benzi de frecvențe (3,x GHz?)) pentru ca, în conformitate cu planul de acțiune 5G al Comisiei Europene, să putem avea în România un prim experiment 5G anul viitor. Apoi, ar urma planificarea și organizarea licitației de spectru pentru licențe 5G astfel încât serviciile bazate pe această tehnologie să poată fi oferite comercial din anul 2020.
2. Să protejeze românul utilzator al serviciilor de comunicații electronice, prin tarife la nivelul puterii sale de cumpărare. Aceasta înseamnă tarife de terminare în rețelele mobile bazate pe costurile unui operator eficient, dar și tarife care să permită convorbiri și în alte rețele la prețuri rezonabile astfel ca românul să aibă în buzunar doar un singur telefon mobil. Dispariția tarifelor de roaming internațional de la 15 iunie 2017 ar putea produce un mic șoc în tarifele interne, (rebalansare?), iar procesul ar trebui monitorizat cu atenție pentru ca societatea să nu plătească mai mult decât ar trebui pentru serviciile de comunicații mobile.
Noua conducere ANCOM ar trebui să ia măsuri care să mărească libertatea de mișcare și puterea de negociere a românului utilizator de servicii de comunicații electronice. În primul rând ar trebui să interzică vânzarea telefoanelor mobile codate. Cel puțin doi operatori de telefonie mobilă oferă telefoane codate în reţelele proprii astfel că nu pot fi folosite în alte reţele fără a fi decodate. Iar decodarea nu se face întotdeauna gratis! De ce telefonul mobil cumpărat cu plata în rate în cadrul unui abonament pe unu sau doi ani este codat? O casă cumpărată cu plata în rate nu este “codată” - se poate folosi cum se doreşte: proprietarul poate locui in ea, o poate închiria sau vinde. Pe când la un telefon mobil cumpărat in rate (cu contract care prevede obligaţii) nu există deplinătatea uzufructului: eşti obligat sa-l foloseşti numai intr-o reţea, deşi este al tău. La telefonia fixă niciun operator care oferă telefoane nu le codează. De ce operatorii mobili trebuie să cheltuiască în plus pentru a coda telefonul şi a limita astfel folosirea unui produs pe care consumatorul îl plateşte integral pe durata contractului? Apoi, tarifele NU ar mai trebui să fie denominate in Euro, deoarece moneda naţională este leul, contabilitatea în România se ţine in lei, iar românii, consumatori ai serviciilor de telecomunicaţii, au salariile denominate (preponderent) în lei și sunt plătiţi in lei. Merele, ceapa, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. De ce unii operatori denominează tarifele în Euro făcând imprevizibile uneori cheltuielile cu telecomunicaţiile mai ales în perioade de turbulenţă a pieţelor valutare și trecând astfel riscul valutar în seama românilor utilizatori ai serviciilor de telecomunicații? Pachetul de reglementări al Comisiei Europene din dec. 2009, printre altele, limita durata contractelor pe care le oferă operatorii de telecomunicaţii la 24 luni, dar prevedea şi faptul că operatorii trebuie să ofere consumatorilor şi contracte cu o durată maximă de 12 luni. Și noul pachet de reglementări susține micșorarea duratei contractelor la un an. La noi, operatorii oferă, preponderent, contracte cu durata de doi ani, fapt ce limiteaza libertatea de mișcare a utilizatorilor finali, astfel ca în noul mandat contractele cu durata de un an ar trebui să fie preponderente. Toate acestea influenţează mobilitatea şi capacitatea de alegere şi decizie a consumatorului, care se vede limitat de multe ori în alegerea pe care trebuie să o facă şi care plăteşte mai mult decât ar trebui. Noul mandat ar trebui să conducă la un utilizator român mult mai mobil, cu putere de negociere sporită și, implicit, la o competiție sporită (calitate, tarifare) în păstrarea clienților.
3. Să contribuie la creșterea telecomunicațiilor și implicit a economiei naționale, la transformarea digitală a României, stimulând investițiile în rețele de mare viteză care să conecteze toți românii și întreaga Românie inteligentă și digitală, ușurând astfel dezvoltarea afacerilor în toate regiunile țării și realizând o relație facilă și prietenoasă a cetățeanului cu administrația de stat, un sistem de învățământ, cultură, sănătate, etc. modern și eficace.
Pentru aceasta, în noul mandat ar trebui introdus accesul de mare viteză în sfera serviciului universal. Introducerea accesului de mare viteză în sfera serviciului universal, corelat cu stimularea adopției, va contribui la creșterea utilizării internetului în România, adică la scăderea decalajului față de restul țărilor UE și la creșterea economică a țării.  
4. Să mențină prestigiul României pe plan internațional, prestigiu cucerit în cei 8 ani de mandat al președintelui Cătălin Marinescu. România prin ANCOM se bucură de recunoaștere internațională nu numai în zona noastră (grupul regional http://www.ancom.org.ro/en/cee-regional-working-group-_4968 fondat la inițiativa noastră, ..) dar și în Europa prin poziții de conducere în diferite organisme. Participarea României, prin ANCOM, la viața telecomunicațiilor UE a încetat a mai fi una pasivă, de spectator la evenimentele de specialitate, devenind una activă prin implicarea în procesul decizional, prin poziții de conducere. 

O autoritate autoritară, independentă, capabilă să realizeze o reglementare predictibilă și echidistantă sunt stimuli pentru investiții în rețele de nouă generație și mare viteză și pentru competiție în interes național, contribuind și la dezvoltarea economică a țării. La finalul mandatului noului președinte ar trebui să avem o Românie digitală, în care utilizarea internetului fix să ajungă aproape de media UE, contribuind astfel și la creșterea PIBului țării. 

miercuri, 5 aprilie 2017

20 de ani de telefonie mobilă digitală în România

Joi 6 aprilie 2017 va avea loc la hotel Ramada North începând cu ora 9 un eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de comunicații mobile digitale în România ”20 de ani de telefonie mobilă în România. Drum întins spre 5G!”

Evenimentul organizat de Fimedia reunește reprezentanți ai operatorilor GSM care acum 20 de ani lansau primele servicii de comunicații mobile digitale, reprezentanți ai autorităților, ai fabricanților care au contribuit la realizarea rețelelor și alte personalități.
Un prilej de trecere în revistă a evoluției unei piețe relativ tânără, 24 de ani, la care sunteți invitați să participați. 

vineri, 24 martie 2017

Un președinte pentru ANCOM - Alexandru Petrescu!

O știre de astăzi 24 martie 2017 anunța plecarea domnului Cătalin Marinescu din funcția de președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor, ANCOM, după 8 ani la conducerea instituției cu rezultate remarcabile. A fost cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității din 23 septembrie 2002. Timpul și priceperea permit să construiești!

A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012, licitație în care s-au acordat 485 MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care a adus statului român venituri de peste €682 milioane.

A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestația sa pe plan intern, ca autoritate autoritară și pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a reușit să coaguleze interese regionale (promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvențe, armonizarea folosirii dividendului digital, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup regional, cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și mare responsabilitate în diverse organisme internaționale.

A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.


Ce-l așteaptă pe noul președinte ANCOM ? Păstrarea competitivității industriei în condițiile unei tendințe tot mai puternice de concentrare pe plan mondial, eliminarea tarifelor de terminare în rețelele de telefonie mobilă, deschiderea rețelelor de comunicații mobile, protejarea românului consumator al serviciilor de comunicații electronice, licitația pentru licențe 5G, accesul la Internet de mare viteză în sfera serviciului universal, etc.


Piața românească de comunicații electronice este una matură cu o competiție puternică, tarife și venituri în concordanță cu nivelul de trai și are nevoie în continuare de un profesionist, un specialist la conducerea autorității de reglementare care să mențină intersul investițiilor în această piață
.
Acum ceva vreme se anunțase candidatura domnului Alexandru Petrescu, pe atunci director executiv al Poștei Române, la funcția de președinte ANCOM, iar acum prin vacantarea postului acesta poate deveni președintele autorității. Experiența și pregătirea îi pot fi de folos in viitoarea funcție, atât dânsului cât și autorității.
Presupunând că dânsul ar putea fi în continuare interesat de această funcție, delicată pare a fi numirea, dat fiind faptul că este ministru al actualului guvern și ar trebui deci o demisie din guvern. Cum primul ministru al guvernului a fost relativ recent și ministru al telecomunicațiilor sunt convins că va înțelege importanța numirii unui profesionist la conducerea autorității care monitorizează o industrie cu venituri de aproape 4 miliarde euro și care stă la baza progresului economic al oricărei țări.


Numirea domnului Alexandru Petrescu la conducerea ANCOM ar fi benefică atât pentru industrie, pentru autoritate cât și pentru actuala guvernare. 

luni, 6 martie 2017

România consecventă în clasamentul DESI!

În 3 martie 2017, Comisia Europeană a publicat DESI 2017,
indexul pentru economia și societatea digitală al țărilor membre UE aferent anului 2017, in care România își păstrează cu consecvență poziția din anii trecuți.

Indexul DESI 2017
Indexul DESI este unul compozit format din cinci indicatori - conectivitate (utilizarea accesului de banda largă la punct fix sau mobil, viteze, tarife), capital uman (utilizare internet, competențe digitale de bază și avansate), folosire internet (utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicare și tranzacții on-line), integrarea tehnologiei digitale (digitizarea afacerilor și e-commerce) si servicii publice digitale (eGuvernare).
În clasamentul UE după indexul compozit DESI2017 România ocupă cu consecvență locul 28, ultim, rezultat al prestațiilor la toți cei cinci indicatori.
Sursă: Comisia Europeană

Nici evoluția din ultimii ani nu este una deosebită, poziția din anul 2014 influnțând decisiv această evoluție și poziția din acest an, alături de evoluții recente timide.


Sursă: Comisia Europeană
  
Evoluția acestui indice compozit începând cu anul 2014 nu este una deosebită, România părând a se distanța în coada clasamentului.
Sursă: Comisia Europeană


  1. Conectivitate  
Comunicatul Comisiei Europene arată că 74% din locuințele europene sunt conectate la Internet, din care peste o treime la viteze foarte mari. Numărul abonamente de mare viteză a crescut cu 74% în ultimii doi ani, iar rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 84% din populație.    

Sursă: Comisia Europeană

Conectivitatea este indicatorul la care România are cea mai buna performanță și clasare dintre toți cei cinci indicatori ai indexului compozit - locul 21 în 2016 și, în scădere, locul 22 în 2017. O contribuție importantă la această clasare o are proporția ridicată de abonamente la servicii de mare viteză la punct fix, România clasându-se pe locul 2 atât în 2016 cât și în 2017, rod al rețelelor de mare viteză construite de operatorii noștri. Deasemenea, din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile mobile de mare viteză. Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) de mare viteză rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.
Evoluția din ultimii ani nu dă speranța unei recuperări spectaculoase.
Sursă: Comisia Europeană

  1. Capitalul uman
Indicatorul capitalul uman combină aptitudinile digitale de bază ale populației și utilizarea internetului, luând în considerare și abilități avansate, precum și numărul de specialiști TIC, absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Rezultatele arată că, în timp ce folosirea internetului este în creștere, 44% dintre europeni încă nu dispun de abilități digitale de bază.

Sursă: Comisia Europeană

În clasamentul acestui indicator România ocupă cu consecvență ultimul loc, la mare concurență cu vecinii de la sud, in principal din cauza utilizării reduse a internetului, dar și a aptitudinile digitale de bază ale populației și a specialiștilor TIC. O mai bună clasare, locul 16 în 2016 și 17 în 2017, se înregistreaza la absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Evoluția în timp a acestui indicator arată o ușoară distanțare de media UE.

Sursă: Comisia Europeană

  1. Utilizarea Internetului
Utilizarea Internetului analizează o gamă largă de activități pe care oamnei le pot face on-line. Procentul de utilizatori de internet care citesc știrile on-line (70%), folosesc internetul pentru a efectua apeluri video sau audio (39%), utilizează rețele sociale (63%), magazin on-line (66%) sau de a folosi servicii bancare online (59%) a crescut usor in ultimii doi ani.


Sursă: Comisia Europeană

La acest indicator distanțarea României față de penultima clasată este mai mare, fapt cauzat și de evoluția din ultimii ani când, prin scorurile realizate, România s-a depărtat tot mai mult de restul țărilor UE. România are însă o bună clasare la rețele sociale (locul 3 în 2016 și 8 în 2017) și chiar la apeluri video (locul 15 în 2016 și 2017), având o clasare slabă la cumpărături (locul 28 în ambii ani), la servicii bancare, video la cerere, muzica video, jocuri (locul 27) care au condus la clasarea pe ultimul loc la acest indicator. Tendința din ultimii ani este de distanțare față de restul țărilor.


Sursă: Comisia Europeană

  1. Integrarea tehnologiei digitale de către afaceri
Companiile europene adoptă din ce în ce mai mult tehnologiile digitale, precum utilizarea softwarelui de afaceri pentru schimbul de informații electronice (de la 26% în 2013, la 36% din companii în 2015), trimiterea facturilor electronice (de la 11% în 2014, până la 18% din companii în 2016) sau folosirea social media pentru a adresa clienții și partenerii (de la 14% în 2013 la 20% din companii în 2016).


Sursă: Comisia Europeană

Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, evoluția din ultimii ani arătând chiar o distanțare față de media UE. Clasarea persistentă pe ultimul loc este cauzată în principal de vânzările transfrontaliere și social media (locul 28), vânzările online ale IMM-urilor (locul 27), e-commerce și cloud (locul 26), partajarea electronică a informațiilor și facturi electronice (locul 24) 

Sursă: Comisia Europeană

  1. Servicii publice digitale
Crește utilizarea servicii publice tot mai sofisticate disponibile on-line. Astfel, 34% dintre utilizatorii de internet au returnat formulare completate administrației publice on-line în anul 2017, în loc de predarea unei copie pe hârtie, față de până la 27% în 2013.

Sursă: Comisia Europeană
  
Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, ”distanța” față de media UE părând a se reduce ușor. Clasarea se datorează utilizatorilor: eGuvernare (în scădere de la 8% în 2016 la 6% în 2017; locul 28), completarea online (locul 28).

Sursă: Comisia Europeană

Anul 2017 pare a arăta o distanțare a României față de (media) Uniunii Europene, țara noastră pierzând teren la utilizarea Internetului, deși avem rețele de mare viteză, la integrarea tehnologiei digitale de către afaceri, conectivitate, și câștigând ceva teren la serviciile publice digitale și capital uman. Astfel România pare a-și fi consolidat ultimul loc în clasamentul după indexul DESI2017.
Trebuie să fie și o țară pe ultimul loc - nu pot fi chiar toate pe primul loc!

Guvernarea tehnocrată, guvernare de tranzit apărută într-un moment de criză politică și fără sprijin parlamentar, nu pare a fi contribuit prea mult la digitalizarea României poate și din cauza mandatului scurt și a contextului. Noua alianță la guvernare, cu o puternică majoritate parlamentară și cu un mandat de 4 ani ar avea toate motivele și condițiile pentru transformarea digitală a economiei și societății românești. Numai să dorească să o facă. Deocamdată atenția și eforturile par a fi concentrate pe viața din închisori, dar timp ar mai fi.