Serviciile publice online în Europa

Un nou studiu privind serviciile de guvernare electronică din UE publicat in 3 octombrie 2016 de către Comisia Europeană

https://ec.europa.eu/digital-single-market/news/eu-egovernment-report-2016-shows-online-public-services-europe-show-uneven-improvement

relevă faptul că serviciile publice online devin tot mai accesibile în Europa, 81% acum. O analiză mai profundă a transparenței, mobilității transfrontaliere și calității generale a utilizării arată însă creșteri inegale și un număr semnificativ de țări rămase în urmă. Printre acestea din urmă și România.

Evoluție inegală a țărilor membre UE - România sub media UE

Privind harta Europei se observă o mare variație în performanța guvernării electronice în regiune. Diagonala sud-vest -- nord-est împarte harta în țări cu performanțe peste media UE, țările deasupra diagonalei, și țări cu performanță sub media UE, țările de sub diagonală. Din păcate, geografic și nu numai, România este sub diagonala menționată. Adică cu performante sub media UE. Desigur din cauza poziției geografice! Progresul este măsurat ca diferența de performanțe între datele disponibile la ultima evaluare (2014-2015) și prima (2012-2013). Performanța este măsurată ca o medie a scorurilor pentru patru indicatori de referință: focalizare pe utilizator, transparență, mobilitate transfrontalieră, facilitatori cheie.

Focalizare pe utilizator

Guvernele au progresat în a face serviciile publice digitale, dar s-au concentrat mai puțin asupra calității livrării din perspectiva utilizatorului, în special în ceea ce privește ușurința și viteza de utilizare. În timp ce disponibilitatea online a serviciilor în UE28 + Elveția + Islanda a atins nivelul de 81% (+9 puncte procentuale față de 2012-2013), iar gradul de utilizare on-line 83% (+4 puncte față de 2012-2013), ușurința și viteza de utilizare a acestor servicii on-line, așa cum este percepută de către ”cumpărători misterioși”, care au testat serviciile on-line, a avansat puțin, crescând cu doar 1 punct procentual față de evaluarea din 2013.

Transparența

Indicatorul de transparență examinează măsura în care guvernele sunt transparente cu propriile responsabilități și performanțe, procesul de furnizare a serviciilor, precum și datele cu caracter personal implicate. Indicatorul a crescut cu 8 puncte procentuale față de 2012-2013 la nivelul EU28+ ajungând la 56% în 2014-2015. Cu toate acestea, punerea în aplicare a bunelor proceduri de servicii transparente este încă în urmă, în mare parte din Europa - scor de 47% la EU28+. Transparența datelor cu caracter personal a rămas la 55%. In intreaga Europa guvernele mai trebuie să facă îmbunătățiri pentru a avea face organizațiile lor mai transparente - scor mediu 64%.

Mobilitatea transfrontalieră

Serviciilor de guvernare electronică încă le lipsesc nivelul adecvat de sprijinire a cetățenilor și întreprinderilor care doresc să se deplaseze sau să opereze la nivel transfrontalier. Serviciile legate de afaceri sunt mai avansate în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră decât serviciile legate de cetățean, chiar dacă acesta din urmă a crescut mai mult față de prima măsurătoare (+13 puncte față de afaceri +11), mobilitatea afacerii având un scor mai mare - 64 % față de 52% pentru cetățeni.

Facilitatori cheie

Indicatorul măsoară disponibilitatea a cinci elemente tehnice esențiale pentru serviciile publice: identificare electronică (eID), documente electronice (eDocuments), Surse autentice, siguranță electronică (eSafe), semnătură unică (Single Sign On - SSO). Tehnologia facilitatorilor cheie, care ar putea conduce la responsabilizarea utilizatorului și eficiență, nu este utilizată la întregul său potențial, scorul de referință fiind 54%.

”Cumpăratori misterioși”  simulează "evenimente de viață" ale cetățenilor

Raportul utilizează o metodologie stabilită de noul cadru de referință pentru guvernare electronică 2012-2015 (eGovernment Benchmark Framework 2012-2015), care prevede utilizarea de ”cumpărători misterioși”, adică potențiali utilizatori, care evaluează site-urile și serviciile guvernamentale prin simularea acțiunilor cetățenilor. Raportul analizează serviciile conexe oferite on-line pentru evenimente de viață: operațiuni regulate de afaceri, schimbarea locației, deținerea de autoturisme, etc. Alte trei evenimente de viață (căutare locuri de muncă, studii și înființarea unei afaceri) au fost analizate în detaliu în raportul de anul trecut.

Analiza evenimentelor individuale de viață arată că persoanele care conduc afacerile pot utiliza versiunea online a serviciilor publice pentru marea majoritate (90%) din interacțiunile lor de rutină cu administrațiile publice (de exemplu, declarare TVA, plata contribuțiilor sociale), în timp ce mutarea are cel mai mare scor la categorie cetățeni (85%). De la un scor care pleacă destul de jos, 68%, disponibilitatea serviciilor de e-governare pentru proprietarii de automobile s-au îmbunătățit foarte mult în ultimii doi ani (+8 puncte procentuale), dar străinii pot conta doar pe disponibilitatea informațiilor, nu și pe serviciul real.

Performanțele României 

În studiul Comisiei Europene, România este inclusă în grupul 4, al țărilor neofite, la care atât digitizarea cât și utilizarea sunt reduse în concordanță cu performanțele sale. Este rodul și al adoptării reduse a Internetului de către români, dar mai ales al  reticenței guvernanților în a realiza o interfață electonică prietenoasă între cetățeni și administrație.

  

Nici la accesarea site-urilor publice de pe telefoane mobile nu stăm prea bine, România fiind plasată în cadranul din stânga jos: 45% dintre români accesează site-urile publice de pe telefonul mobil, 44% creștere a accesului Interent la punct mobil și o modestă accesibilitate prietenoasă a site-urilor publice.  

Este rezultatul unei adopții încă scăzute a telefoanelor inteligente, cauzată de factori economici, demografici, etc. dar și al reticenței guvernanților în a transpune în on-line relaționarea cu cetățenii țării.

România ar trebui să accelereze trecerea la serviciile publice online acționând asupra ofertei, conectând tot ce a rămas neconectat, informatizând administrația, dar și asupra cererii, crescând gradul de adopție a Internetului de către români, mai ales în zonele rurale. În decembrie avem alegeri și ar fi de așteptat ca principalele partide să includă în strategia lor de guvernare 2017-2020 măsuri pentru accelerarea trecerii la serviciile publice online. Primul partid care și-a prezentat startegia de guvernare vorbește numai despre reduceri de taxe și impozite concomitent cu mărirea salariilor și pensiilor. Nimic despre telecomunicații, România digitală, România Inteligentă. Timp ar mai fi !